acoperiți de umbra unei alte luni pline
această stare lichidă care se strecoară ca un trib de amazoane
pe singurul drum spre ospiciu unde eu
ca o arătare extraterestră
călcam în mijlocul părului ei frumos pieptănat
către umăr

de la dreapta la stânga cineva cânta la vioară
naufragiul buzelor într-un pahar de sticlă unde
curajul este ultima dovadă de virilitate
a unui bărbat închis ca un animal
chiar la începutul fără ferestre
al unei alte cetăți
de nebuni